Acum va prezint primele lucrari de constructie.
luni, 14 noiembrie 2011
Construirea unei stupini moderne
Aper ca in 2012 sa am si eu o stupina ca in povesti , frumoasa si atragatoare pentru toata lumea .
Acum va prezint primele lucrari de constructie.
Acum va prezint primele lucrari de constructie.
sâmbătă, 30 iulie 2011
Interviu eveniment cu Florin Hanganu
In Romania inca mai exista stupari care au scris istorie pentru apicultura romaneasca , unul din ei este Florin Hanganu .
marți, 26 iulie 2011
Lucrari in luna Iulie 2011
Culesul de salcam a trecut , a urmat o perioada grea pentru albine cu doua saptamani ploioase si apoi o perioada mai buna pentru un cules din flora sponta si ceva de la tei.
Pentru ca am mers dupa noile tehnologii in domeniu am reusit sa obtin de la o familie buna inca 35 kg. miere marfa in conditii de stuparit stationar asta insemnand economii insemnate de bani .
Concomitent cu productia de miere am urmarit sa ne dezvoltam si la nivel de material biologic , produczand peste 15 de roi pe faguri .
Pentru ca am mers dupa noile tehnologii in domeniu am reusit sa obtin de la o familie buna inca 35 kg. miere marfa in conditii de stuparit stationar asta insemnand economii insemnate de bani .
Concomitent cu productia de miere am urmarit sa ne dezvoltam si la nivel de material biologic , produczand peste 15 de roi pe faguri .
miercuri, 15 iunie 2011
sâmbătă, 11 iunie 2011
Culesul de salcam 2011
Dupa o primavara dificila cu multe ploi si temperatiri scazute a sosit vremea salcamului care a avut o evolutie oarecum ciudata . Salcam 1 a debutat in forta cu un spor zilnic de 5 kg. la cantar dar cu un sfarsit brusc datorita unei ceti care la oparit instantaneu. La salcam 2 culesul a fost mediu cu sporuri zilnice intre 2 si 3 kg. per ansamblu s-a obtinut o productie medie situata intre 18 si 20 kg. pe familia de albine.
Asa eram la sfarsitul culesului de salcam :
In timpl extractiei mierii de salcam :
Asa eram la sfarsitul culesului de salcam :
In timpl extractiei mierii de salcam :
luni, 18 aprilie 2011
Un gand de sarbatoarea Floriilor 2011
Cand Dumnezeu isi intoarce fata catre noi totul incepe sa mearga mai bine :
Viata de apicultor in luna aprilie
Anul acesta dupa o iarna clasica iar pentru unii grea a venit o primavara extrem de dificila . Un martie oarecum normal , a venit aprilie extrem de capricios cu doua saptamani friguroase si ploioase . Pentru a mentine familiile intr-un trend ascendent a trebuit sa administrez hrana la greu astfel incat costurile de intretinere ale stupinei au crescut vertiginos.
Vom urmari evolutia unei familii pe parcursul intregii luni , sa o luam cu inceputul :
Verificam la intamplare familii de toate puterile :
Anul acesta am luat langa mine si primii stupari debutanti :
Apoi vine marea lovitura , lapovita in plin cules :
Chiar daca vremea a fost dificila anul acesta , evolutia familiilor este satisfacatoare
Vom urmari evolutia unei familii pe parcursul intregii luni , sa o luam cu inceputul :
Verificam la intamplare familii de toate puterile :
Anul acesta am luat langa mine si primii stupari debutanti :
Apoi vine marea lovitura , lapovita in plin cules :
Chiar daca vremea a fost dificila anul acesta , evolutia familiilor este satisfacatoare
Evolutie foarte buna a familiilor de albine :
duminică, 27 martie 2011
Evolutia familiilor de albine in luna martie
Incep cu un citat din Parian :
" Albinele iubesc si saruta cu drag florile . Seara florile raman singure si plang. Din ochii lor tristi isvorasc lacrimi - picaturi de nectar - dar a doua zi dimineata , albinele prietene, vor veni sa le mangaie si sa le soarba lacrimile dulci."
Anul acesta am avut parte de o iarna autentica si de un debut de primavara rece .Regine au inceput ponta abia in primele zile ale lunii martisor .
Asa arata o familie pe 5 martie :
Apoi am intervenit puternic cu stimulari si in ciuda vremii potrivnice familiile au inceput dezvoltarea de primavara reusind sa fructifice culesul de polen de la corn :
Si aceiasi familie filmata pe 5 martie :
Datorita stimularilor facute ca la manual privesc cu obtimism culesul de la rapitza.
" Albinele iubesc si saruta cu drag florile . Seara florile raman singure si plang. Din ochii lor tristi isvorasc lacrimi - picaturi de nectar - dar a doua zi dimineata , albinele prietene, vor veni sa le mangaie si sa le soarba lacrimile dulci."
Anul acesta am avut parte de o iarna autentica si de un debut de primavara rece .Regine au inceput ponta abia in primele zile ale lunii martisor .
Asa arata o familie pe 5 martie :
Apoi am intervenit puternic cu stimulari si in ciuda vremii potrivnice familiile au inceput dezvoltarea de primavara reusind sa fructifice culesul de polen de la corn :
Si aceiasi familie filmata pe 5 martie :
Datorita stimularilor facute ca la manual privesc cu obtimism culesul de la rapitza.
duminică, 20 martie 2011
Stimulari de primavara
Primavara familia de albine este precum un nou-nascut care are nevoie de ajutor si atentie speciala . In cazul albinelor totul depinde de factorii naturali . Daca avem o vreme potrivnica si albinele nu isi pot asigura inca din natura resursele energo-proteice stuparul trebuie sa intervina pentru a asigura o alimentatie buna a coloniei de albine in vederea obtinerii unei productii mari de miere inca de la rapitza.
In ziua de azi o stimulare buna si ieftina se poate face cu sirop de fructoza care este deja zahar transformat in glucoza si fructoza .
Dar sa urmarim un film cu prima administrare in anul acesta :
Pungile de joasa presiune prezinta avantajul ca sunt ieftine , usor de folosit iar albinele trag foarte usor siropul din ele . Un ingredient important in reprezinta Protofilul care a fost pus in amestec cu siropul.
Dar sa vedem ce s-a intamplat dupa 24 de ore :
In ziua de azi o stimulare buna si ieftina se poate face cu sirop de fructoza care este deja zahar transformat in glucoza si fructoza .
Dar sa urmarim un film cu prima administrare in anul acesta :
Pungile de joasa presiune prezinta avantajul ca sunt ieftine , usor de folosit iar albinele trag foarte usor siropul din ele . Un ingredient important in reprezinta Protofilul care a fost pus in amestec cu siropul.
Dar sa vedem ce s-a intamplat dupa 24 de ore :
luni, 7 martie 2011
Protofil
Plante componente :
Musetel......................Flores Chamomillae
Coada soricelului....... herba millefolii
Galbenele.................. Flores Calendulae
Sunatoare ................ Herba Hyperici
Menta ...................... Folia menthae
Tei............................ Tiliae flos
Patlagina ................. Plantago lanceolata
Cimbrisor.................. Thymus Serpyllum
Busuioc.................... Herba Basilici
Pelin ........................ Artemisia absinthium
Maces ....................... Cynosbati fructus
Catina ...................... Tamarix ramosissima
Cicoare..................... Cichoruium Intybus
Lavanda................... Lavandula Angustifolia
Cimbru...................... Satureja hortensis
Anghinarie ............... Cynarae folium
Troscot..................... Polygoni avicularis herba
Coriandru................. Coriandri fructus
Fenicol ...................... Foeniculi fructus
Salcam(flori).............. acaciae Flos
Tataneasa(rad.)........ Symphyti radix
Roinita ..................... Melisssae Herba
Se pun plantele in alcool de 70 grade in proprtie de 150 grame la un litru de alcool . Dupa doua saptamani se diluiaza si se aduce la 40 grade .
Se administreaza la albine in concentratie de 20 lm la litru de sirop sau 34 ml. la kg. de turta.
Musetel......................Flores Chamomillae
Coada soricelului....... herba millefolii
Galbenele.................. Flores Calendulae
Sunatoare ................ Herba Hyperici
Menta ...................... Folia menthae
Tei............................ Tiliae flos
Patlagina ................. Plantago lanceolata
Cimbrisor.................. Thymus Serpyllum
Busuioc.................... Herba Basilici
Pelin ........................ Artemisia absinthium
Maces ....................... Cynosbati fructus
Catina ...................... Tamarix ramosissima
Cicoare..................... Cichoruium Intybus
Lavanda................... Lavandula Angustifolia
Cimbru...................... Satureja hortensis
Anghinarie ............... Cynarae folium
Troscot..................... Polygoni avicularis herba
Coriandru................. Coriandri fructus
Fenicol ...................... Foeniculi fructus
Salcam(flori).............. acaciae Flos
Tataneasa(rad.)........ Symphyti radix
Roinita ..................... Melisssae Herba
Se pun plantele in alcool de 70 grade in proprtie de 150 grame la un litru de alcool . Dupa doua saptamani se diluiaza si se aduce la 40 grade .
Se administreaza la albine in concentratie de 20 lm la litru de sirop sau 34 ml. la kg. de turta.
duminică, 16 ianuarie 2011
Familia de stupari Strugaru
Prin intermediul apiculturii mi-a fost dat sa cunosc foarte multi oameni de toate felurile si conditile sociale. In general tagma stuparilor reflecta exact starea societatii in care traim cu bune si rele. Mi-a fost dat ca in decursul timpului sa cunosc oameni care pot fi considerati exemple de urmat in viata si cariera.
Am avut sansa ca in urma cu cativa ani sa-l cunosc pe Lazar Strugaru batranul stupar din com. Dacia jud. Brasov care impreuna cu cei trei fii ai sai ingrijesc aproape 1000 de familii de albine. In stupinele lor am vazut un tip de lucru la stup care acum nu prea mai exista la noi. Am fost profund inpresionat de povestea acestui om care in timpul copilariei a fugit din Bucovina din fata furiei sovietice , s-au asezat in Ardeal si au luat viata de la zero. Dar lucru care m-a impresionat cel mai mult la acest om si la copii sai este faptul ca nu au acceptat in viata lor sa fie sluga la stat sau la patron , au trait numai din apicultura. Dar sa lasam vorbele si sa vedem clipurile realizate la Strugaru acasa :
Am avut sansa ca in urma cu cativa ani sa-l cunosc pe Lazar Strugaru batranul stupar din com. Dacia jud. Brasov care impreuna cu cei trei fii ai sai ingrijesc aproape 1000 de familii de albine. In stupinele lor am vazut un tip de lucru la stup care acum nu prea mai exista la noi. Am fost profund inpresionat de povestea acestui om care in timpul copilariei a fugit din Bucovina din fata furiei sovietice , s-au asezat in Ardeal si au luat viata de la zero. Dar lucru care m-a impresionat cel mai mult la acest om si la copii sai este faptul ca nu au acceptat in viata lor sa fie sluga la stat sau la patron , au trait numai din apicultura. Dar sa lasam vorbele si sa vedem clipurile realizate la Strugaru acasa :
miercuri, 12 ianuarie 2011
Hranire la sfarsitul iernii cu inlocuitori de polen
In regiuni lipsite , chiar si cele cu polen , fagurii preparati cu faina de soia sau lapte praf se pot intrebuinta cu cel mai mare folos . Primavara timpuriu , cand incep a inflori primele plante producatoare de polen , se intampla adeseori , ca temperatura sa fie rece sau bate puternic vantul, care nu permite albinelor sa-si paraseasca stupul , sau ca ploua zile intregi fara intrerupere. Numai atunci se poate constata cat de insemnata este hranirea cu faina de soia - sau cu lapte praf - in interiorul familiei de albine. Unii stupari ne sfatuiesc sa asezam o ladita cu inlocuitori de polen sau chiar cu malai intr-un loc adapostit al prisacii, pentru ca albinele sa o aiba la indemana.Prin aceasta metoda s-a constat o mortalitate mare pentru ca multe albine sunt prinse de ploie sau batute de vant , daca sunt silite in a-si parasi stupul.
Putem folosi o metoda mai sigura :
Se ia un fagure bine uscat si se umple pana sus celule cu faina de soia (lapte praf) , pe o parte intreaga a unui fagure.Se bate usor cu ambele maini pe leaturile ramei ,pentru a se indesa bine inlocuitorul de polen in celule si sa nu ramana nici un gol.Se completeaza si se bate iar pana se umplu toate celulele . Dupa aceia se face un amestec dintr-o parte zahar si trei parti apa si se pulverizeaza usor peste celulele pline , pentru a patrunde si mai bine.
Se mai prepara un amestec din trei parti miere si o parte apa . Acest amestec se pune pe rama si se intinde cu o pensula de marime mijlocie . Aceasta operatiune se repeta din 1 -3 zile pana cand inlocuitorul de polen mai suge amestecul. fagurii astfel preparati se pastreaza cateva zile intr-o camera uscata pana ce se usuca.Dupa ce s-au uscat complet , se toarna miere curata si se imparte in mod egal cu pensula.. Acesti faguri se pun unul peste altul cu partea umpluta in sus pana cand mierea se intareste. Pe urma se poate prepara si pe partea cealalta , fagurii fiind umpluti pe ambele parti . Astfel preparati fagurii se pot pastra timp indelungat intr-o camera bine uscata si fara soareci , nu se prinde mucegaiul pe ei si nici nu se acresc.
Fagurii preparati cu inlocuitor de polen se dau cate doi la fiecare familie puternica( de o parte si alta a cuibului) sau cate unul la familiile slabe .
In zonele cu clima mai dulce si primaverile mai calde , familile puternice hranite astfel la sfrasitul lunii aprilie pot da primul roi.
Putem folosi o metoda mai sigura :
Se ia un fagure bine uscat si se umple pana sus celule cu faina de soia (lapte praf) , pe o parte intreaga a unui fagure.Se bate usor cu ambele maini pe leaturile ramei ,pentru a se indesa bine inlocuitorul de polen in celule si sa nu ramana nici un gol.Se completeaza si se bate iar pana se umplu toate celulele . Dupa aceia se face un amestec dintr-o parte zahar si trei parti apa si se pulverizeaza usor peste celulele pline , pentru a patrunde si mai bine.
Se mai prepara un amestec din trei parti miere si o parte apa . Acest amestec se pune pe rama si se intinde cu o pensula de marime mijlocie . Aceasta operatiune se repeta din 1 -3 zile pana cand inlocuitorul de polen mai suge amestecul. fagurii astfel preparati se pastreaza cateva zile intr-o camera uscata pana ce se usuca.Dupa ce s-au uscat complet , se toarna miere curata si se imparte in mod egal cu pensula.. Acesti faguri se pun unul peste altul cu partea umpluta in sus pana cand mierea se intareste. Pe urma se poate prepara si pe partea cealalta , fagurii fiind umpluti pe ambele parti . Astfel preparati fagurii se pot pastra timp indelungat intr-o camera bine uscata si fara soareci , nu se prinde mucegaiul pe ei si nici nu se acresc.
Fagurii preparati cu inlocuitor de polen se dau cate doi la fiecare familie puternica( de o parte si alta a cuibului) sau cate unul la familiile slabe .
In zonele cu clima mai dulce si primaverile mai calde , familile puternice hranite astfel la sfrasitul lunii aprilie pot da primul roi.
joi, 6 ianuarie 2011
Boboteaza la stupari
În tradiția populară românească, Boboteaza este și o sărbătoare dedicată purificării naturii, și mai ales a apelor, de forțele râului. Acum se colinda, se prevestește cum va fi vremea în noul an, sau cum va fi recolta. Se crede ca în aceste zile animalele vorbesc, capătând puteri neobișnuite . Tradiția ortodoxă cere ca acum să se mănânce piftie și grâu fiert și să se bea vin roșu. Taranul roman dupa ce vine de la biserica cu apa sfintita merge prin ograda si boteaza toate vietuitoarele din curtea lui.
miercuri, 5 ianuarie 2011
Producerea si mentinerea caldurii in ghemul de iernare
Temperatura din zona interioara a ghemului de iernare depinde de stadiul iernarii si de temperaturile exterioare In faza de repaus , temperatura medie a ghemului este putin mai ridicata decat limita critica de +14 gr. C . Temperaturile maxime in aceasta perioada nu depasesc de regula +20 gr. C - +28gr. C . trebuie retinut ca temperatura ghemului este influentata si de puterea familiei . Astfel in ghemurile familiilor puternice temperatura este de regula mai scazuta , iar in familiile slabe mai ridicata.. Acest aspect in practica este foarte important deoarece producerea si mentinerea unei temperaturi mai ridicate necesita o activitate mai mare din partea albinelor si ca atare o uzura mai accentuata a organismului lor.
In perioada de iernare in care incepe crestera de puiet , in interiorul ghemului caldura se stabilizeaza in jurul temperaturii cuprinse intre +34gr. C si + 36gr. C.
Reglarea temperaturii se face prin modificarea volumului ghemului de iernare precum si a cojii exterioare. Astfel , la scaderea temperaturii exterioare ghemul de iernare se micsoreaza ca volum reducandu-se prin aceasta suprafata de pierdere a caldurii . Totodata coaja ghemului se ingroasa asigurand si o buna izolare fata de mediul exterior.Cand temperaturile exterioare cresc , ghemul se mareste ca volum , ceea ce atrage si subtierea cojii exterioare.
Asociat modificarilor produse asupra volumului si invelisului exterior al ghemului , la reglarea temperaturii contribuie activitatea albinelor de producere a caldurii.. Activitatea aceasta nu este continua . In momentul cand temperatura din cuib a atins limita critica albinele din miezul ghemului intra in stare de excitare , se hranesc abundent si produc caldura pana la nivelul necesar , dupa care activitatea inceteaza urmand o perioada de repaus pana cand scaderea temperaturii impune reincalzirea cuibului.
Albinele din invelisul dens al ghemului traiesc la o temperatura care se situiaza de regula intre +6 si + 8 gr. C iar in imediata apropiere a ghemului temperatura este doar cu 1 - 2 gr. C mai ridicata decat temperatura exterioara a ghemului.
Rezulta ca in perioada de iernare albinele nu incalzesc interiorul stupului ci interiorul ghemului , lucru ce impune ca pentru asigurarea iernarii in cele mai bune conditii , sa se acorde o deosebita importanta puterii familiilor si asigurarii acestora cu rezerve de hrana corespunzatoare.
Aceasta nu inseamna ca trebuie neglijata importanta impachetarii cu materiale izolatoare care protejeaza zona cuibului de modificarile bruste ale temperaturii exterioare.
In perioada de iernare in care incepe crestera de puiet , in interiorul ghemului caldura se stabilizeaza in jurul temperaturii cuprinse intre +34gr. C si + 36gr. C.
Reglarea temperaturii se face prin modificarea volumului ghemului de iernare precum si a cojii exterioare. Astfel , la scaderea temperaturii exterioare ghemul de iernare se micsoreaza ca volum reducandu-se prin aceasta suprafata de pierdere a caldurii . Totodata coaja ghemului se ingroasa asigurand si o buna izolare fata de mediul exterior.Cand temperaturile exterioare cresc , ghemul se mareste ca volum , ceea ce atrage si subtierea cojii exterioare.
Asociat modificarilor produse asupra volumului si invelisului exterior al ghemului , la reglarea temperaturii contribuie activitatea albinelor de producere a caldurii.. Activitatea aceasta nu este continua . In momentul cand temperatura din cuib a atins limita critica albinele din miezul ghemului intra in stare de excitare , se hranesc abundent si produc caldura pana la nivelul necesar , dupa care activitatea inceteaza urmand o perioada de repaus pana cand scaderea temperaturii impune reincalzirea cuibului.
Albinele din invelisul dens al ghemului traiesc la o temperatura care se situiaza de regula intre +6 si + 8 gr. C iar in imediata apropiere a ghemului temperatura este doar cu 1 - 2 gr. C mai ridicata decat temperatura exterioara a ghemului.
Rezulta ca in perioada de iernare albinele nu incalzesc interiorul stupului ci interiorul ghemului , lucru ce impune ca pentru asigurarea iernarii in cele mai bune conditii , sa se acorde o deosebita importanta puterii familiilor si asigurarii acestora cu rezerve de hrana corespunzatoare.
Aceasta nu inseamna ca trebuie neglijata importanta impachetarii cu materiale izolatoare care protejeaza zona cuibului de modificarile bruste ale temperaturii exterioare.
marți, 4 ianuarie 2011
Viata albinelor in timpul iernii
Pe masura ce timpul se raceste , activitatea de zbor a albinelor descreste , iar ouatul matcilor si cresterea de puiet inceteaza. Zborul albinelor se inregistreaza numai in cele mai calduroase ore din timpul zile.Cu ocazia acestor zboruri tarzii , albinele isi golesc intestinele de resturile nedigerate. Cand timpul se raceste intre +10 si +13 grade C , albinele incep sa se stranga intr-un spatiu mai mic , in zona cuibului.
O data cu scaderea temperaturii exterioare intre 8 si 6 gr. C , albinele se aduna strans in jurul matcii pentru a mentine caldura necesara , formand ghemul de iernare.In mod normal ghemul de iernare se formeaza in spatiul de pe fagurii din care a iesti ultimul puiet.
Exteriorul ghemului este alcatuit dintr-un strat foarte dens de albine care ocupa intrevalele dintre faguri cat si interiorul celulelor libere. Acest strat este cunoscut sub denumirea de "coaja ghemului".Albinele din aceasta zona stau aproape nemiscate , cu capul indreptat catre interiorul ghemului. Grosimea cojii ghemului variaza in raport cu temperatura exterioara intre 2 - 7 cm. Rolul acestui invelis este de a proteja ghemul de iernare , constituind un bun strat izolator fata de mediul inconjurator.
Zona incadrata de coaja exterioara se numeste "miezul ghemului" si cuprinde matca si restul de albine . Zona din interiorul ghemului este mult mai afanata , albinele au posibilitatea de miscare si de a efectua o anumita activitate. Activitatea albinelor din aceasta zona este determinata de cele doua faze ale iernarii :
a) repausul de iarna care incepe odata cu iesirea ultimului puiet si inceteaza cu inceperea cresterii puietului in a doua jumatate a iernii.
b) faza de crestere a puietului , activitatea care continua in tot timpul sezonului activ . In timpul repausului de iarna albinele din interiorul ghemului produc caldura necesara intregii familii , precum si hrana pentru matca. In faza a doua de iernare , pe langa aceste activitati , albinele mai hranesc si ingrijesc puietul , asigurand o temperatura mult mai ridicata in aceasta zona.
O data cu scaderea temperaturii exterioare intre 8 si 6 gr. C , albinele se aduna strans in jurul matcii pentru a mentine caldura necesara , formand ghemul de iernare.In mod normal ghemul de iernare se formeaza in spatiul de pe fagurii din care a iesti ultimul puiet.
Exteriorul ghemului este alcatuit dintr-un strat foarte dens de albine care ocupa intrevalele dintre faguri cat si interiorul celulelor libere. Acest strat este cunoscut sub denumirea de "coaja ghemului".Albinele din aceasta zona stau aproape nemiscate , cu capul indreptat catre interiorul ghemului. Grosimea cojii ghemului variaza in raport cu temperatura exterioara intre 2 - 7 cm. Rolul acestui invelis este de a proteja ghemul de iernare , constituind un bun strat izolator fata de mediul inconjurator.
Zona incadrata de coaja exterioara se numeste "miezul ghemului" si cuprinde matca si restul de albine . Zona din interiorul ghemului este mult mai afanata , albinele au posibilitatea de miscare si de a efectua o anumita activitate. Activitatea albinelor din aceasta zona este determinata de cele doua faze ale iernarii :
a) repausul de iarna care incepe odata cu iesirea ultimului puiet si inceteaza cu inceperea cresterii puietului in a doua jumatate a iernii.
b) faza de crestere a puietului , activitatea care continua in tot timpul sezonului activ . In timpul repausului de iarna albinele din interiorul ghemului produc caldura necesara intregii familii , precum si hrana pentru matca. In faza a doua de iernare , pe langa aceste activitati , albinele mai hranesc si ingrijesc puietul , asigurand o temperatura mult mai ridicata in aceasta zona.
luni, 3 ianuarie 2011
Secretele stuparitului
Acum 2 ani o cunostinta imi pune cea mai grea intrebare primita de mine legata de apicultura , suna cam asa : de ce stupii mei nu fac miere ??? greu de raspuns ! Eu as zice ca nu este nici un secret doar sa ai puterea psihica sa aplici ce inveti de la altii mai experimentati si cu rezultate . Nu uitati ca drumul batatorit este calea cea mai sigura spre succes. O astfel de cale a fost deschisa in Romania de dl. ing. Ion Popescu , unul dintre cei mai buni practicieni din tara in ale apiculturii . Va invit sa vizionati expunerea dansului :
duminică, 2 ianuarie 2011
Un nou inceput
De aproape cinci ani am luat contact cu spatiul virtual , in acest timp am invatat lucruri nebanuite despre apicultura. Sper ca prin intermediul acestui blog sa impartasesc si altora experienta mea si sa intru in contact cu oameni noi.
Ce e mai plăcut decât să ai pe cineva cu care să îndrăzneşti să vorbeşti totul cum vorbeşti cu tine? Ce preţ ar avea bucuria în împrejurări fericite, dacă n-ai avea pe cineva care să se bucure de ea la fel ca tine? Iar nenorocirea ar fi greu s-o înduri fără cineva care s-o suporte şi mai greu decât tine.
Ce e mai plăcut decât să ai pe cineva cu care să îndrăzneşti să vorbeşti totul cum vorbeşti cu tine? Ce preţ ar avea bucuria în împrejurări fericite, dacă n-ai avea pe cineva care să se bucure de ea la fel ca tine? Iar nenorocirea ar fi greu s-o înduri fără cineva care s-o suporte şi mai greu decât tine.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)